sâmbătă, 14 mai 2011

M-am hotarat sa devin prost.

Nu, nu urmeaza o recenzie a cartii pe care o citesti pe wc a lui Martin Page, asa cum probabil v-ati astepta. Si ca o chestie amuzanta, personaju' principal mai raspunde si la numele de Antoine. Pe ala il chinuie la un moment dat propria inteligenta si hotaraste mai intai sa devina alcoolic(citind in carti despre beutura), apoi bate la portile unui club de sinucigasi, pentru ca in final sa manance numai de la McDonald's, asta ca sa poata merge mai cu foc la tras de fiare si sa se imbrace Naic(cam ca in cantecelu' baietasului aluia..puia..asa-i zicea..ala cu americandrim). Si pentru ca in finalul finalului sa renunte la prostie, tras de prietenii lui studiosi care il 'vindeca' citindu-i meditatiunile lui Descartes. Un citatel micut lindicut cat Bocutz fara tocuri care ilustreaza mai bine ce am basit eu mai sus 'Antoine a luat hotararea sa astearna peste creierul lui giulgiul prostiei. Constatase de prea multe ori ca inteligenta este cuvantul care desemneaza prostii bine ticluite si frumos pronuntate, ca este atat de pervertita, incat de multe ori esti mai avantajat fiind prost, decat intelectual consacrat. Inteligenta te face nefericit, singuratic, sarac, pe cand deghizarea inteligentei iti confera o imoralitate de hartie de ziar si admiratia celor care cred in ce citesc.' Pai cam asta a facut si Antonica, nu numai Antoine. Si asta fara sa fiu personaj de roman si fara sa flocaiesc paginile cartulei asteia, ci pur si simplu din motivul ca 'am vrut sa vad si io cum e si asa' si 'ce simte, ce traieste, ce obtine aia care se manifesta in ast fel'. Si uite asa am inceput sa imi intorc invers ochii si urechile atunci cand cei care imi ling curu' cand ma uit la ei , imi baga coltii cand intr-o buca, cand intr-alta atunci cand ma uit in fata. Pe aia i-am numit prieteni. Am trecut la pasu' 2 si am zis hai sa ma fac si io ca il 'iubesc'(pe masura ce tastez cuvantu' asta simt cum mi se goleste plamanu' de molecule oxigenoase) pe unu' sau pe altu' si sa fac chestiile tipice. Am iesit incoace si incolo(unde n-am iesit), am inceput sa accept diferite invitatii(si chiar sa fac eu invitatii)am ascultat ce au mancat si ce au cacat 4323 de-a lungul vietii lor lungi, interesante si ocupate, asta in timp ce ma jucam solitaire si ma gandeam cata spuma sa-mi pun in cada cand ajung acasa. Am raspuns la mesagele cu emoticoane :X:X:X:*:*:*, tot cu emoticoane :X:X:X:*:*:*. Am spus 'te iubesc', la telefon, in timp ce imi taiam unghiile si fata in fata in timp ce primeam alte mesagele cu emoticoane, la care am raspuns...tot cu...emoticoane. M-am imbatat, am dansat ca o tarfa si le-am spus unora-multora o claie de cacaturi imbacsite pe care da, mi le amintesc, asa cum isi aminteste toata lumea ce face la o betie. La o presupusa betie. Sa fim seriosi, alcoolul, doar la prag de coma te face sa-ti pierzi constiinta. Intr-adevar, actioneaza ca un dezinhibant si te indeamna sa faci niste magadoaie pe care nu le-ai face duminica seara la o terasa sau atunci cand esti la masa cu familionu', dar nu ia o foarfeca si taie fix partile pe care nu vrei tu sa ti le amintesti. Al dracu' alcool, a dracu' 'pretextimea ieftina' pe el. Le-am spus special, special in contextul ala, special ca sa-l induc pe unu' sau pe altu' in eroare, sa nu stie ce sa creada, sa stea ore in sir stargazing, gandindu-se daca a visat ce am spus sau daca a fost aievea. Alteori m-am comportat in asa fel incat sa ma las ranita, suferinda, lebada murinda si manutza tremuranda, am parut suparata, am mangaiat orgolii masculine sfaramate din fasa. S-or fi bucurat multi in pantaloni. Si Antonica in timp ce murea si trrrremurrra. Pasu' 3, am legat pasu' 1 de pasu' 2- le-am spus si io prietenilor ca nutresc ganganii ventrale pentru unu' sau pentru altu' cu mentiunea 'sa nu mai zici la nimeni', subliniata, tocmai ca sa-i penetreze aluia mai bine urechile cu ce 'cica am basit eu'. Am urmarit reactii. Am ras. Si m-am intalnit din nou cu prietenii mei. Atatea personaje puse pe tapet din partea mea, cate cafele pe masa. Atatea ore de amuzament incluse la sacosa. Pasu'4 Nici nu mai stiu ce dracu am facut, dar am incercat sa fiu cat mai proasta. Am dat si laicut pe feisbuc unor masculi la nu stiu ce besiciuni melodioase postate de ei, asa, ca -ipotetic vorbind- sa ma ascund in spatele laicutului, dar de fapt sa transmit, chipurile -vezi, intru pe profilasul tau frumusel ca tine, sunt moarta la suprarenale dupa tine de-mi vine sa-mi iau capul si sa mi-l strang- Asa am vazut si io ca se practica si am zis sa nu raman de proasta. Am vrut sa fiu cea mai proasta. Si am pocnit-o de cateva ori, am primit si eu laicusoare inapoi de la aia. Si m-am simtit bine. Sunt cautata si mai ales, SUNT PROASTA.




Dupa asta, m-am plictisit si am mai sters niste numere din agenda, niste prietenei cu feis si buci(nu de alta, dar 'prostia' mea a facut prea multe victime), mi-am cusut gura cu dublu rand de ata cand a venit vorba despre cele mai simple si cele mai profunde cuvinte de pe lumea asta(vorbind despre exprimatul sentimentelor reale)pe care toti cacatii in cur le tavalesc in noroi, intrebuintandu-le in cele mai gresite moduri sau zicandu-le impreuna cu alte adverbe si adjective, pocindu-le sau zicandu-le de 10 ori pe minut si anume 'Te iubesc'. (hope to see that day cand o sa gasesc un Antonel care sa merite a le auzi . hope to see ziulica in care o sa pot urla din toate atriile si si ventriculele ca SIMT. all in all, hope sa existe un ANTONEL, desi nu cred, la cum se prezinta lucrurile- pe toate ulitele numai cocosei frumos colorati si cam prea cantaciosi. inecacios de cantaciosi. si mai ales prosti. nu 'prosti' ca mine. PROSTI- dar hai c-o dam in boli ). Mi-am redeschis ochiosii si urechile si am reinceput sa-i pocnesc peste falci pe toti prietenii mei pofticiosi de buci. Insa, ca COmentariu de dinlaturi, nici asta nu ma mai satisface. Mila deja.

Concluzia: Sunt un monstru, stiu. Sa vedem in ce piele ma mai hotarasc sa intru maine. Sugestii?

miercuri, 22 septembrie 2010

Acid


Acid as turna o data si inca o data peste toate cele care imi fac specia de ras. La figurat(din pacate caldarile cu acid nu ajung pe mana oricui), caci la propriu imi determinati boratura sa mi se faca asa ghemuri ghemuri de la stomac in sus, de-a lungul tractului digestiv. Mai pe scurt v-as obliga sa-mi mancati voma, nefericitelor. Poate asa v-ati mai curata putin de molima care va apasa. Claunoaice cu nasurile prea rosii, cu pizdoaicele prea dilatate si dornice. Am mai scris despre voi de atatea ori, incat pot sa scot si un roman, sa fiu noua Herta Muller. Dar nu ma pot abtine, cand dau de una si de inca una si de inca una. Una mai dornica decat cealalta. Este prea mult pentru bunul meu simt, mi-l deflorati pana ii iese sangele pe toate orificiile, sarmanul. V-am vazut desfasurandu-va, dar sa ajungeti sa lingeti de pe jos flegma scuipata de un anume ĂLA, ca doar e a ĂLUIA e deja prea mult. Cat de jos sunteti in stare sa coborati? Caci se pare ca pe Mariane si pe groapa lor le-ati batut de mult la cur, le-ati inrosit la buculine. Cat de mult sunteti dispuse sa va gudurati si sa va frecati ca niste pisici paduchioase si nespalate de piciorul vreunui trecator? Pana va da ala ditamai șpițanul la burtoaie, va spun eu. Dar macar de v-ati invata minte asa. Macar. Dar mai rau faceti, mai rau va scaldati in balosenia voastra puturoasa si dulegaroasa pe deasupra, ca sa fie tacamul complet. Mi-e rusine sa va numesc femei, sau daca fac asta intr-un final, va cataloghez ca fiind niste femei handicapate, lipsite de trasaturile esentiale ale acestei specii: mandrie(sau cel putin respect pentrul propriul eu), mister, independenta, bun simt. De asta va zic handicapate, nu ca ati avea ceva la neuron, Doamne pazeste.


Pentru voi, femeile de maine, invinetite si prezente la tribunal cu ambii ochi umflati ca sa va revendicati masina de spalat, in urma partajului...

p.s Dupa ce revendicati masina, stiu ca veti avea grija sa cadeti in genunchi in fata fostului sot pentru a-i declara inca o data iubire vesnica, amor turbat cu nabadai si poate cine stie.. obtineti o sansa la impacare? Si daca n-o obtineti, ce daca? Reveniti maine la aceeasi ora. Perseverenta face totul...


Libidinoaselor.

duminică, 5 septembrie 2010

In dulap

Mergi pe strada, peste rau si prin padure, etc(you got it), fețe in stanga, fețe in dreapta, fețe in față, fețe in spate, toate trec pe langa tine si nu apuci decat sa admiri o tinuta sau sa te dezgusti, apoi sa razi ca o vita de alta si sa-ti para bine inca o data ca esti tu. Sau sa retii vreo trasatura fizionomica care iese prea tare in evidenta- nas bata de baseball, buze -meduza, samd. Si ca sa nu te bucuri prea tare, asta se aplica si pentru tine din partea altora. Doar 'you're unique..just like everybody else'. Mergi in continuare, pentru un moment o figura iti atrage atentia. Damn, e chiar colega ta enervanta care cara de zor un brat de carti si se bucura al dracului ca le-a luat cu 5 lei mai ieftin. De aia 5 lei chiar si-a luat o Coca-Cola, desi nu bea aproape niciodata astfel de bauturi pentru ca ii mananca ficatul de viu, zice ea. Ii zambesti, ii spui cat de bine ti-a parut si cat de incantata esti s-o revezi, apoi bagi viteza a 4-a. Treci pe langa vitrina unui magazin trendi flendi si vezi cea mai superba(ca tot se poarta superlativele de tipul asta in media si nu numai) pereche de pantofi, care, luandu-ne dupa pret, ar trebui sa mearga singuri. Iti continui drumul, ramanand cu ochii si la ei, si la pret, si la vanzatoru' care iti face cu ochiu', asta pana sa te ciocnesti direct(third grade encounter) de ultima(ma rog, in subconstient, adanc acolo - prima) persoana de care ai fi vrut sa te ciocnesti. Scenariu de film hollywoodian de mana a doua? Poate. Dar creierul nu judeca in momente din astea. Iti vine sa fugi, sa fugi, sa mori, sa fugi, iar in final totul se materializeaza intr-un 'buna' gutural, pentru ca ai gura uscata pe de-o parte din cauza surprizei si neprevazutului, pe de alta din cauza emotiilor. De ce pentru fiecare exista o astfel de persoana W, Z sau X, cu care ai avut la un moment dat o oarecare legatura(ati baut din aceeasi cafea, ati fumat din acelasi chistoc, eu stiu) care s-a terminat intr-un fel sau altul(asta ca sa nu zic URAT CA DRACU'), mult mai repede decat te-ai fi asteptat, bineinteles din vina ei(doar mereu e vina aluilalt/aleilalte, fuckin' bastard/bitch si noi suntem perfecti, destepti, superbi, extraordinari si nemaivazuti), persoana in fata careia, indiferent de social statusu' tau actual, ti se taie picioarele si manifesti atat de cunoscuta paranoia temporara, purtandu-te ca un idiot care tocmai a gasit spartura in gardu' de la spitalul 9? Si de ce, fatum, karma, soarta, zana maseluta, mos ene, iti scoate mereu in cale persoana asta? Sa te umileasca, transformandu-te intr-o chestie sedata cu sedativ de cai parca, cu gura uscata si mainile transpirate? Sa-ti aminteasca mereu ' Hei, fetita/baiatu', uite-ti nemplinirea, ha ha ha'? Mori zana maseluta, esti o tarfa sadica!!! Ramasesem la partea cu 'buna'. Ti se raspunde idem, ti se zambeste, zambesti si tu cu subinteles, apoi treci mai departe, simtind parca un fier incins in spate asa cum simt si vitele inainte de marcare. Una ca mine ar zice 'ce proasta sunt', iar o persoana mai rationala(cat de rational ai putea fi in situatia asta) ar zice 'ce umana sunt'. Sa-mi puna o punga cu plaman de porc mugegait la usa ala care nu a trecut prin asta. Toti avem scheletelul asta in dulapior, numai ca niciunul n-ar recunoaste, fie pentru a poza in 'cortina de fier impenetrabila si impermeabila etc', fie pentru ca nu vrea muschiul ei/lui, motivele sunt diverse. Eu n-am ce sa recunosc, mai sus, vorbeam de mine ipotetic, eu oricum sunt mai tare ca zana maseluta si situatia asta mi se pare o futilitate; doar muritorii au de suferit ( *NOTA- ultimele randuri au fost scrise sub influenta fazei de negare)

sâmbătă, 4 septembrie 2010

Septembăr

Se cam pare ca Mama Natura a mancat ceva nu tocmai in termenul de valabilitate, pentru ca de o saptamana au apucat-o frigurile. Cu ocazia asta am indesat funditSele, rochitSele etc in fundu' sifonierului si am scos de la naftalina puloverele, camasile si multumim 'Alui de Sus nu inca pufoaicele( *NOTA- ce fraieri sunt aia care si-au luat bilete la mare la noi).In concluzie, a venit toamna, ba. Si incepe si scoala, ba. Intr-un fel chiar ma simt coafata din pricina aceasta, macar ne strangem toate/toti la un loc si avem un punct de plecare. Ca atat timp cat a fost vacantion, parca am fi fost dezorientati, cu greu, dupa multe lupte si batalii sangeroase, ne-am strans la un loc. In acelasi timp, odata cu vremea asta, vad ca m-am strans si eu la un loc, pentru ca am avut intiativa de a deschide magicu' chenar alb si gol si de a-l acoperi cu bazaconiile mele. De-a lungul perioadei cat am somat, simteam ca-mi lipseste ceva, la un momentat am realizat ce-mi lipseste, dar totul s-a materializat intr-o guliveriana lene si un plictis direct proportional. Insa azi am invins(zici ca tin un discurs in fata alcoolicilor pe la vreo clinica de dezintoxicare; oricum s-a inteles ideea). Ceva de inceput? Pai stiti, mi-am uitat caietul acasa, da' il aduc data viitoare..

luni, 17 mai 2010

Canis Incinsus


Da bai copilasi, aproape ca nici nu mai stiam cum arata chenarul asta, de mult nu i-am mai dezmierdat goliciunea cu privirea mea patrunzatoare, goliciune ce geme din strafundu' plamanilor sa fie umpluta. Nu, nu sunt beata si nici plante etnotv(cum le zic eu) n-am fumat, doar ca am chef sa screm niste prostii, de care sa ma mir si eu. In fine, trec peste scuzele pe care oricum nu trebuie sa i le dau nimanui(doar IO FAC CE VREA MUSCHIU' MEU - AUGA AUGAA) ca n-am mai dat pe aici de s-a pus prafu' mai ceva ca in reclamele alea trase si de parul de pe chelie la pronto- mobilele alea pline de mazga, stiti voi, peste care daca scarmazesti un strop de pronto, pac pac, lucesc ca dantura babei la 80 de ani. Ca atare, o sa intru direct in pantecul catelei- da, v-ati prins, e vorba despre o mica introspectie psihologica a unui personaj des intalnit in maidanul urban. Cateaua in calduri is her name and racorit her genitalia is her game. Aceasta specie, denumita de Carl Linee si Canis Incinsus, se diferentiaza din punct de vedere fizic prin blana mare si lucioasa, pe care si-o intretine zilnic cu ajutorul celor trei randuri de papile gustative; doar trebuie sa fie in perfecta forma la orice ora din zi si din noapte, nu se stie niciodata ce macio-pitbuloi poate sa-i rasara in cale ca ciuperca dupa ploaie si sa-i viziteze toate pesterile. Sau macar doua dintre ele, se multumeste si cu atat. Fiind la baza o catea, se situeaza pe o treapta a nivelului infrauman, deci creier cat un testicul de gandac de Colorado, deci printre firele dichisite de blana isi face loc un cuvintel care incepe cu p si se termina cu prostie. Uneori si ea se mira cum nu-si inghite limba sau cum de nu isi auto-digera stomacul. Insa ii trece repede cand ii vine miros de pulisea, cum se iveste ceva, blana ii intra in erectie automat, ridica coada de aici pana la Sf Petrea's Headquarters si inapoi, nu trebuie sa rateze nimic. Cu cat zgarda aluia este mai sclipicioasa si metalul din care este facuta este mai de neruginit, cu cat altele il latra mai tare pe respectivul, cu atat trebuie sa fie mai pusa in garda. Ea trebuie sa-l aibE, sa se puna capra, sa faca orice ca cel putin sa-si astearna balele peste el. Ea este cateaua alfa, miaza' miezului din dodoasca, n-o intereseaza altceva decat propria satisfacere. Umbla intr-adevar intr-o haita mare, dar in pseudo-protozor-sized creierasul ei nu nutreste altceva decat planuri, planulete, adevarate conspiratii, cum sa-i puna pe aia in lesa, sa le atarne lantoaiele de gatlej, ca dupa aceea sa faca cercuri in doua labe in jurul lor. In 'conceptia'(MUULT spus) ei, haita e buna atat cat ii sta in spate, cat tace, se conformeaza si ii lasa ei slanina din prada cucerita, ca sa ma exprim plastic. Sarmana creatura, o sa-i se faca dop slanina in esofag, daca ar stii ca haita asta a vazut cam de pe la inceput ce-i pot purecii de pe piele. Doar s-a facut ca nu vede. Insa, prietena noastra nici nu banuieste, acuma doarme linistita pe muntele ei de chiftele, spaghete si alte mancari(pentru ca doar la mancare reactioneste si mai reuseste sa articuleze cate șeva- doar la mancare pe langa subiectul pentru care efectiv traieste- pulișeaua- asta ca sa ma fac inteleasa). Un cotet mare cat dorinta arzatoare pentru obiectul alungit/megic stic/discău stic/vertigău stic te va asteapta intre peretii lui. Stiu, e nasol ca te va intampina o gaura mare si neagra la intrare, dar stai absolut linistita, nu TI-o va eclipsa. Tu o ai pe cea mai mare, doar esti la superlativ in tot si in toate.
Atat momentan despre incinsa noastra. S-o lasam in pace sa se revergoreze, lingandu-si propriul rect sau pe al altcuiva- doar e o adevarata maestra sau sexpera, dupa preferinta.

miercuri, 3 martie 2010

Nebunie part 1- Xena Razboinica

Stati sa va zic la ce concluzie, aparent una cliseistica, a ajuns mintea mea bolnava. Pe cand meditam eu la soare, luna, stele si alte chestii laptoase de pe acolo, pe ecran imi apare asa scris mare, cum apare si cuvantu' Skittles in cadrul reclamei aleia de mana a coispea, urmatoarele: Bai fato, traiesti niste timpuri nebune. Faza cu ecranu' era o expresie, asta ca nu cumva sa credeti ca sunt un gen de part-time Matrix Reloaded. Lasand la o parte chestiile capitale cum ar fi ceea ce se petrece prin wanna-be 'politica' romaneasca la ora actuala, la chestii mult mai simple m-am raportat pentru a trage aceasta concluzie concluzoasa. De exemplu, cand muma pestelui fiert/prajit/file s-a mai pomenit ca tipele sa asalteze tipii, sa se agate de ei ca iedera aia enervanta ce creste pe peretii cășilor, sa-i dispere pentru ca in final sa-i suf(l)oce. Sa zicem ca uneia 'de acum', de varsta mea, i se pune patoiul pe unu', simte ca-i falfaie un x numar de oratanii in stomac cand trece pe langa el. Daca individul acela, 'norocosul', ii mai trage si un zambet, mamaa, gata, e mort dupa ea. Mai intai povesteste, da raportu', face un rezumat pentru toata gasca ei de gaste, care defapt nu fac altceva decat s-o asculte interesate, ca apoi sa aiba subiect de bascalie cateva zile bune, bascalie facuta chiar si cu tipul cu pricina. Apoi, incepe asaltu' direct si fara nicio perdea. Asa cum faceau aia in antichitate, veneau cu berbecu', busteanul ala gros si bateau in portile cetatii pana le reduceau la nivel de aschii. In primul rand, facut rost de aidiu' aceluia si bagat in seama de cate ori se poate sau nu se poate. Indiferent de ora, status si alte chestii din astea nesemnificative. Sa nu uitam sa mentionam 'pupatul si dezmierdatul curului', actiune care va fi omniprezenta in cadrul tuturor fazelor. Asa, sa zicem, ipotetic vorbind, ca tipa are o fata pe care nu o place doar ma'sa si tipul percuteaza intr-un final la asalturile astea. Ii da numaru' de telefon. Atat ii trebuie asteia. Ii da mesaje, mesagele, tona, palet, calup, vagon. Neaparat toate contin emoticoane tip cso-cso. Tipul nostru se uita cam dubios, e sceptic, ca sa nu zic ca rade de face lacu' Morii sub el de ras, dar carui individ nu-i place sa fie pupat in cur pana la urma, sa fim seriosi. Ba il mai si suna, chiar de mai multe ori pe zi. Nu conteaza ca n-are ce sa-i comunice- si discutiile despre vreme trebuie sa fie incluse pe undeva. In final, ii propune zanei sa iasa in oras, dar cu mai multi..sa nu bata la ochi. Ea accepta fara nicio ezitare, jap cu capu' inainte ca la saritura de pe trambulina. Pacat ca intr-o piscina goala. Isi suna toate 'prietenele', chiar daca cu unele nu a mai vorbit de cand colectionau cartonase Barbie- trebuie sa-si gaseasca niste acolite, niste umpluturi. Le gaseste si pac, pac intalnirea minune. Nu conteaza ca ala nici nu se uita la ea, ea are impresia ca a fost o seara minunata si le povesteste in continuare prietenaselor ei cum se uita el la ea si cum si-au atins mainile cand el i-a cerut o bricheta. Asta neaparat pe un ton zbierat, orgasmic, undeva prin curtea scolii sa zicem, asta ca si femeia de serviciu sa fie pusa la curent, poate cine stie, mai invata si ea o tactica, pe care s-o aplice cu mecanicul. Tipul se obisnuieste si o mai suna sau ii mai da cate un mesaj sa iasa, tot intr-un grup sau ceva de genul. Ea accepta de fiecare data, nu rateaza nicio astfel de intalnire. Prezenta la semnatul condicii, ca doar 'iese' cu tipul pe care il place. Ah, sa nu uitam ca asta mai aduce cu el si niste pretenei draguti, buni si aia de 'berbecit' la un moment dat.
Da ma si uite asa s-a schimbat si mentalitatea barbatului si s-au inversat si rolurile practic. Nici nu se mai oboseste sa faca ceva s-o cucereasca pe una. Sau poate ii da un semn cat de mic si aia cade pe spate, se scurge printre rosturile gresiei si apoi revine la forma initiala ca sa inceapa ofensiva in forta. De aia, mai nou tipele sunt asteptate sa faca primu' pas, sa se umileasca, sa se gudure, sa dea din coada pana o fac elice; de aia, pentru ca existeaza astfel de Xene desperate dupa p...limbarele in oras. Sau, varianta b, la toata polologhia asta- oi fi eu extrem de conservatoare, ori mai prostuta asa si nu-mi cunosc interesu'.

Brb, ma duc sa-l sun pe Shakespeare sa scrie 'Julieta si Romeo'.

duminică, 31 ianuarie 2010

Narcisa iz in dă hauz

'Miroase a Sf Valentin si a chestii multe, gretos de pufoase si dulci, neaparat insemnate cu LOVE(citit asa cum se scrie). Eu oricum sunt cea mai frumoasa si cea mai desteapta fiinta de pe lumea asta. De ce sa ma impart cu un pularau natarau de varsta mea, de exemplu, care nu e in stare nici sa ma baloseasca asa cum trebuie? Imi sunt auto-suficienta si sunt indragostita de mine. Da, asta e adevarul, ma iubesc al dracului. De aceea nu-mi trebuiti nici unul, simt ca imi profanati persoana. Eu doar ma imbat si ma distrez(vinul-licoarea zeilor). Cautati un pic mai incolo si veti gasi gaste destule, care cad pe capete la o singura basina de-a voastra. Si nu numai ca o sa cada pe spate, ba o s-o mai considere si parfum de Jimbolia. Eu o sa traiesc o mie de ani, o sa am statui ridicate si chiar o alee dedicata in Cismigiu. Pentru mine ar trebuie sa se tuneze termenul de 'homo sapiens sapiens'. Nu inteleg de ce va mai straduiti atata si dati din cozile alea de mai aveti un pic si va luati zboru'. Mai ales tu. Da, chiar tu. M-ai frecat la melodie pana cand chiar m-ai determinat sa cobor pentru o perioada din jiltul meu aurit. Si cum am coborat, te-ai infoiat in zgarda si ai inceput sa faci pe Duru(care spala curu'). Si ce fitze, ce hachitze, ce talente, ce arfe, ce izmeneli... Da' ia mai da-te ma in puliceaua calului, du-te si puriceste-te in fata stimabilelor cu care (n-)ai fost si las-o pe zeita asta in pace, ca are alte trebi. Cum-necum, am reusit sa ma urc inapoi in jilt. Mi-am asezat si coroana care cam cazuse pe-o parte, trebuie sa recunosc. Si ca terapie nu mi-am repetat timp de cateva zile 'Sunt cea mai frumoasa si sunt cea mai desteapta'. Nu mai era cazul. Coborasem de acolo pentru un protozoar ca tine.'

Asta mi-a zis-o pretena de-a mea. Un pic exagerata, da' sa mor de nu-mi place cum gandeste gagica asta.

P.S. Pentru ele, ăle destepte. Sau nu, mai bine zis pentru ăle mai putin destepte, pentru ca ăle destepte oricum GANDESTE asa.(ma rog, nu chiar la nivelul asta, lucrurile sunt un pic 'țânțaro-armăsărite', dar in acelasi spirit)