sâmbătă, 14 mai 2011

M-am hotarat sa devin prost.

Nu, nu urmeaza o recenzie a cartii pe care o citesti pe wc a lui Martin Page, asa cum probabil v-ati astepta. Si ca o chestie amuzanta, personaju' principal mai raspunde si la numele de Antoine. Pe ala il chinuie la un moment dat propria inteligenta si hotaraste mai intai sa devina alcoolic(citind in carti despre beutura), apoi bate la portile unui club de sinucigasi, pentru ca in final sa manance numai de la McDonald's, asta ca sa poata merge mai cu foc la tras de fiare si sa se imbrace Naic(cam ca in cantecelu' baietasului aluia..puia..asa-i zicea..ala cu americandrim). Si pentru ca in finalul finalului sa renunte la prostie, tras de prietenii lui studiosi care il 'vindeca' citindu-i meditatiunile lui Descartes. Un citatel micut lindicut cat Bocutz fara tocuri care ilustreaza mai bine ce am basit eu mai sus 'Antoine a luat hotararea sa astearna peste creierul lui giulgiul prostiei. Constatase de prea multe ori ca inteligenta este cuvantul care desemneaza prostii bine ticluite si frumos pronuntate, ca este atat de pervertita, incat de multe ori esti mai avantajat fiind prost, decat intelectual consacrat. Inteligenta te face nefericit, singuratic, sarac, pe cand deghizarea inteligentei iti confera o imoralitate de hartie de ziar si admiratia celor care cred in ce citesc.' Pai cam asta a facut si Antonica, nu numai Antoine. Si asta fara sa fiu personaj de roman si fara sa flocaiesc paginile cartulei asteia, ci pur si simplu din motivul ca 'am vrut sa vad si io cum e si asa' si 'ce simte, ce traieste, ce obtine aia care se manifesta in ast fel'. Si uite asa am inceput sa imi intorc invers ochii si urechile atunci cand cei care imi ling curu' cand ma uit la ei , imi baga coltii cand intr-o buca, cand intr-alta atunci cand ma uit in fata. Pe aia i-am numit prieteni. Am trecut la pasu' 2 si am zis hai sa ma fac si io ca il 'iubesc'(pe masura ce tastez cuvantu' asta simt cum mi se goleste plamanu' de molecule oxigenoase) pe unu' sau pe altu' si sa fac chestiile tipice. Am iesit incoace si incolo(unde n-am iesit), am inceput sa accept diferite invitatii(si chiar sa fac eu invitatii)am ascultat ce au mancat si ce au cacat 4323 de-a lungul vietii lor lungi, interesante si ocupate, asta in timp ce ma jucam solitaire si ma gandeam cata spuma sa-mi pun in cada cand ajung acasa. Am raspuns la mesagele cu emoticoane :X:X:X:*:*:*, tot cu emoticoane :X:X:X:*:*:*. Am spus 'te iubesc', la telefon, in timp ce imi taiam unghiile si fata in fata in timp ce primeam alte mesagele cu emoticoane, la care am raspuns...tot cu...emoticoane. M-am imbatat, am dansat ca o tarfa si le-am spus unora-multora o claie de cacaturi imbacsite pe care da, mi le amintesc, asa cum isi aminteste toata lumea ce face la o betie. La o presupusa betie. Sa fim seriosi, alcoolul, doar la prag de coma te face sa-ti pierzi constiinta. Intr-adevar, actioneaza ca un dezinhibant si te indeamna sa faci niste magadoaie pe care nu le-ai face duminica seara la o terasa sau atunci cand esti la masa cu familionu', dar nu ia o foarfeca si taie fix partile pe care nu vrei tu sa ti le amintesti. Al dracu' alcool, a dracu' 'pretextimea ieftina' pe el. Le-am spus special, special in contextul ala, special ca sa-l induc pe unu' sau pe altu' in eroare, sa nu stie ce sa creada, sa stea ore in sir stargazing, gandindu-se daca a visat ce am spus sau daca a fost aievea. Alteori m-am comportat in asa fel incat sa ma las ranita, suferinda, lebada murinda si manutza tremuranda, am parut suparata, am mangaiat orgolii masculine sfaramate din fasa. S-or fi bucurat multi in pantaloni. Si Antonica in timp ce murea si trrrremurrra. Pasu' 3, am legat pasu' 1 de pasu' 2- le-am spus si io prietenilor ca nutresc ganganii ventrale pentru unu' sau pentru altu' cu mentiunea 'sa nu mai zici la nimeni', subliniata, tocmai ca sa-i penetreze aluia mai bine urechile cu ce 'cica am basit eu'. Am urmarit reactii. Am ras. Si m-am intalnit din nou cu prietenii mei. Atatea personaje puse pe tapet din partea mea, cate cafele pe masa. Atatea ore de amuzament incluse la sacosa. Pasu'4 Nici nu mai stiu ce dracu am facut, dar am incercat sa fiu cat mai proasta. Am dat si laicut pe feisbuc unor masculi la nu stiu ce besiciuni melodioase postate de ei, asa, ca -ipotetic vorbind- sa ma ascund in spatele laicutului, dar de fapt sa transmit, chipurile -vezi, intru pe profilasul tau frumusel ca tine, sunt moarta la suprarenale dupa tine de-mi vine sa-mi iau capul si sa mi-l strang- Asa am vazut si io ca se practica si am zis sa nu raman de proasta. Am vrut sa fiu cea mai proasta. Si am pocnit-o de cateva ori, am primit si eu laicusoare inapoi de la aia. Si m-am simtit bine. Sunt cautata si mai ales, SUNT PROASTA.




Dupa asta, m-am plictisit si am mai sters niste numere din agenda, niste prietenei cu feis si buci(nu de alta, dar 'prostia' mea a facut prea multe victime), mi-am cusut gura cu dublu rand de ata cand a venit vorba despre cele mai simple si cele mai profunde cuvinte de pe lumea asta(vorbind despre exprimatul sentimentelor reale)pe care toti cacatii in cur le tavalesc in noroi, intrebuintandu-le in cele mai gresite moduri sau zicandu-le impreuna cu alte adverbe si adjective, pocindu-le sau zicandu-le de 10 ori pe minut si anume 'Te iubesc'. (hope to see that day cand o sa gasesc un Antonel care sa merite a le auzi . hope to see ziulica in care o sa pot urla din toate atriile si si ventriculele ca SIMT. all in all, hope sa existe un ANTONEL, desi nu cred, la cum se prezinta lucrurile- pe toate ulitele numai cocosei frumos colorati si cam prea cantaciosi. inecacios de cantaciosi. si mai ales prosti. nu 'prosti' ca mine. PROSTI- dar hai c-o dam in boli ). Mi-am redeschis ochiosii si urechile si am reinceput sa-i pocnesc peste falci pe toti prietenii mei pofticiosi de buci. Insa, ca COmentariu de dinlaturi, nici asta nu ma mai satisface. Mila deja.

Concluzia: Sunt un monstru, stiu. Sa vedem in ce piele ma mai hotarasc sa intru maine. Sugestii?

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu