V-am mai povestit eu despre telefonul meu, Nokia N95(arfe si figuri), ala care a avut nenumarate intalniri de gradul 3 cu pamantul, datorita inevitabilei forte gravitationale. Asa, dragii mei(parca urmeaza sa spun povesti cu balauri), haideti sa va povestesc cum am ramas fara el. Da, destinul ne-a despartit, al dracului destin. Astazi, adica ieri, intrucat este ora 1 si 20 in momentul in care scriu acum, trebuia sa ma intalnesc cu prietena Miruna ca sa mergem si noi sa pierdem timpul ca pitipoancele pe la vreo terasa. Dupa 49782 de ore in care am avut timp sa-mi sterg de doua trei ori machiaju' si sa-l pun la loc, sunt gata si ies pe usa. Ma urc in autobuzul 313, scot telefonul s-o sun pe prietena Miruna. O sun, ii zic sa se urce, deoarece ea sta la o statie departare de mine si imi introduc(mai putin adanc) telefonul in buzunarul din fata al gentii. Urca Miruna, muah muah, fatăăăăăă, stiti voi, ne-am luat cu de-ale noastre si nu am mai fost atente la nimeni si la nimic. Ah, am uitat sa specific ca eram inconjurate de niste cocalari dubiosi, un grup de trei cocosi din astia cu adidasi portocalii de fotbal in picioare si doi care stateau pe scaun si aveau un caine chiuahua. Nu aveau nicio legatura unii cu altii. Cand am coborat am simtit ca unul din cei cu cainele m-a atins pe brat, dar nu i-am dat importanta. Luam noi alta masina, ajungem pe unde ajungem, una, alta, pana ne oprim undeva la o trecere de pietoni vis-a-vis de Magheru. La un moment dat zic eu, 'stai s-o sun pe mamaaaa'. Am deschis buzunarul mare al gentii, nu era..; am deschis buzunarul mic al gentii, iar nu era.. bai, asta face misto de mine? Ma luase cu transpiratii.Gata, mi-a inaintat divortu'? Cam da, caci ia-l Antonico de unde nu-i. Cocalarii din autobuz, ti-au aruncat actu' de divort cu telefonul tau si dupa aceea au binevoit sa il ia tovaras de drum. Sa nu se plictiseasca. Pe romaneste, varianta vulgara: 'Antonica, cata proasta esti, nu esti in stare sa tii de un telefon, na ca te-au operat cocalarii! Ratato!!!' 1000 de draci jucau fotbal, hockey, faceau streaptrase in capul meu la momentul acela. Eram atat de nervoasa si atat de mult doream sa ma exteriorizez, incat am tacut muta si m-am resemnat cu o shaorma de la Spring Time gandindu-ma la cat de proasta pot sa fiu. Ala n-a fost ghinion, a fost prostie..prostia mea, cand eu trebuia sa-i inaintez prima actul de divort! Asa a spalat cu mine pe jos un rahat de telefon si eu fara niciun drept la replica!!
Eu sunt glumeata asa de fel, imi place sa fac haz de necaz, insa concluzia e ca totul este mult mai trist decat am crezut; adica daca ziua in amiaza mare imi fura telefonul din geanta...noaptea ce imi mai fac? Ajung acasa cu o echipa de fotbal in burta? Se prea poate, la modul cum se prezinta lucrurile momentan. Sunt efectiv speriata, intr-o pondere chiar mai mare decat sunt scarbita. Este si vina mea pentru ca nu m-am asigurat, intr-o oarecare masura, dar va zic la modul cel mai sincer, nu m-as fi gandit in vecii vecilor ca m-ar 'opera' cineva, adica mi-ar fura telefonul la ora 3 dupa amiaza in autobzul 313. Acum ce mai pot spune, decat sa se spele cu el pe cap, probabil sa-si mai ia un jvarovschi stra$$ cu banii luati in schimbul lui si evident sa-i manance cu pofta skotch-ul cu care era lipit spatele telefonului(țeapăăă!!). Ma gandesc totusi ca macar cei de la Charles de Gaulle imi ofereau o chinezarie in schimb, asa acesti indivizi respectabili de Berceni mi-au oferit nici mai mult nici mai putin decat 25364234 de nervi, 180 de numere de telefon de recuperat si plus senzatia aceea de 'jackass', adica de fraiereala pe fata, frate.
Buuuun, sunt curioasa ce urmeaza!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu